O zi normală din secolul XXI nu prea mai seamănă cu ceea ce au trăit pe vremea lor părinţii sau bunicii noştri. Stilul nostru de viață agitat, cu mese sărite sau nesănătoase, cu puțină mișcare și ore lungi la birou, se reflectă și în bolile ce acaparează tot mai mult din populația lumii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, până în 2030, 21,4 milioane de oameni vor suferi de cancer, 438 de milioane vor fi diabetici şi 3,28 de miliarde de persoane vor fi afectate de obezitate sau vor fi supraponderale.
Prognoza la nivel mondial e îngrijorătoare, dacă ne gândim că am putea ajunge la aceste cifre în doar 16 ani. Din păcate, nici la nivel naţional nu stăm deloc bine. Un raport făcut public în anul 2012 relevă că, anual, 60% dintre decesele înregistrate în România au fost cauzate de boli cardiovasculare, 18% de diferite forme de cancer şi 5% de boli respiratorii. Iar statisticile plasează România pe locul 3 la nivel european la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria și Ucraina.
Paradoxul este că, dintre bolile cronice, cele cardiovasculare sunt cele mai ușor de prevenit și, totuşi, cele care cauzează cele mai multe decese la nivel național, european și global. Aşa că e normal să punem întrebarea: de ce nu fac oamenii nimic pentru a preveni aceste afecţiuni grave? Oare nu sunt conştienţi de existenţa unui pericol? Un studiu de la finalul anul 2013 arată că românilor le este teamă că se vor îmbolnăvi, atât ei, cât și membri familiilor lor, dar, cu toate acestea, prevenția nu se regăsește printre obiceiurile lor constante. Acest paradox îşi are rădăcina într-o cultură medicală scăzută: ne temem de apariţia bolilor, dar nu ştim ce putem să facem pentru a ne proteja împotriva lor. Deşi soluţia este cât se poate de eficientă şi la îndemâna oricui…
Prevenţia este cea mai înţeleaptă cale prin care putem contribui constant la menţinerea unei stări generale de bine şi la prevenirea instalării bolilor. Metodele cel mai des adoptate sunt alegerea unei alimentaţii echilibrate sau a unui program zilnic de exerciţii fizice, care pot avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate. Însă, dacă vrem să descoperim metode avansate prin care ne putem proteja de riscurile de sănătate specifice la care suntem expuşi fiecare dintre noi, este esenţial să beneficiem de un Plan de Prevenţie personalizat.
Prevenția porneşte de la predispoziţia fiecăruia de a dezvolta boli acute şi cronice, fizice sau emoţionale, luând în calcul ereditatea, structura noastră genetică, mediul social şi profesional, habitatul şi obiceiurile de terapie personală. Pornind de la aceste date şi de la o anamneză riguroasă şi corectă, Personal Health Specialist-ul este cel care ne poate alcătui un Plan de Prevenţie personalizat, adaptat nevoilor noastre specifice şi care are ca scop menţinerea unei bune stări de sănătate pe termen lung.
Progresele din domeniul geneticii şi-au adus o contribuiţie semnificativă la identificarea corectă a problemei medicale. Prin perfecţionarea testelor genetice, putem să punem astăzi diagnostice mult mai precise şi să luăm măsuri de protecţie personalizate şi mult mai bine adaptate în cazul în care avem un istoric de boli în familie sau o predispoziţie pentru dezvoltarea unor anumite boli. De aceea, Planul de Prevenţie propus de către specialist va ţine cont atât de bagajul nostru genetic, cât şi de ceilalţi factori care ne pot influenţa starea de sănătate, cum ar fi alimentaţia, stilul de viaţă, mediul de lucru, cel în care locuim etc.
Soluţiile propuse variază de la caz la caz şi pot consta în recomandarea unui tratament medicamentos (dacă se impune), recomandarea unui plan nutrițional, propunerea unui mod de viață care să includă odihnă şi relaționare, adaptarea climatului de la serviciu şi orice alte tactici specifice care se impun pentru protejarea sănătăţii personale.
Prin respectarea Planului de Prevenţie personalizat, orice persoană îşi aduce o contribuţie activă la protejarea împotriva apariţiei bolilor specifice la care este expusă, îmbunătăţind în acelaşi timp toate aspectele care ţin de starea ei de sănătate. Prevenţia proactivă nu are doar o tactică medicală, ci reprezintă un adevărat stil de viaţă, fiind definită se către Hugh R. Leavell şi E. Gurney Clark ca „ştiinţa şi arta prevenirii bolilor, a prelungirii vieţii şi a promovării sănătăţii şi eficienţei fizice şi mentale”.
