Skip to main content

Dacă acum câțiva ani, gena sau stilul de viață erau cauzele spre care se îndrepta atenția în cazul afecțiunilor, astăzi medicina modernă a observat inclinații spre anumite boli marcate de emoțiile negative, ba mai mult, psihologul Carol Dweck a descoperit o anumită atitudine mentală (MindSet) propice succesului, chiar și al celui de a fi sănătos. În lumea afacerilor această atitudine este deja de notorietate și atent pusă în practică de managerii de succes, dar sistemul de sănătate a adus-o de abia de curând în vizor.

Pe scurt, Dweck afirmă că unii dintre noi consideră unele caracteristici, precum inteligența sau talentul, fixe, și, în consecință, se lasă limitați de acest cadru personal, pe când alții, dimpotrivă, se raportează la acestea numai ca la niște puncte de plecare și nu le consideră drept factori determinanți în cursa vieții lor.

Când vine vorba de sănătate, aceeași atitudine mentală rigidă sau flexibilă poate fi o armă împotriva bolii, să sprijine schimbările pe care ni le dorim în corp sau, dimpotrivă, să ne determine să rămânem inerți în fața bolii crezând că nu putem în niciun fel determina sau accelera procesul de vindecare.

Dacă ne dorim să slăbim, să ne păstrăm sau să ne recuperăm sănătatea, o atitudine flexibilă ne dă încredere în forțele proprii, ne oferă o perspectivă de ansamblu asupra situației, ne ajută să găsim soluții și să depunem efortul necesar pentru a produce schimbarea. Pe scurt, suntem conștienți că ținem în mână atât abilitatea de a produce schimbarea, cât și resursele necesare pentru aceasta.

Căre atitudine te caracterizează?

 Atitudine flexibilă (dispoziția mentală propice dezvoltării personale)

Atitudine Inflexibilă (fixă)

Pot învăța tot ceea ce îmi propun. Efortul și atitudinea mea sunt cheile succesului. Frustrarea mă ajută să perseverez. Mă provoc continuu. Sunt responsabil pentru viața mea. Cred că mintea poate influența corpul. Când apar simptome fizice, sunt deschis atât metodelor clasice de tratament, cât și celor alternative. Am practicat meditația sau alte metode de reducere a stresului. Folosirea creierului încetinește îmbătrânirea. Am folosit remedii naturiste și au fost eficiente.

Sunt fie bun la ceva sau nu. Când eșuez este pentru că nu sunt  suficient de capabil. Dacă altcineva are succes, mă simt amenințat. Abilitățile mele native determină  succesul sau insuccesul. Sănătatea nu este în controlul meu. Nu-mi pot influența genele sau corpul. Soluția în cazul apariției unei afecțiuni stă în știința medicală. Nu am capacitatea de a influența sau nu apariția unei boli. Oamenii nu se pot îmbolnăvi singuri, fără a exista o cauză fizică.

Această dispoziție mentală include și abilitatea de a ne conștientiza emoțiile, de a le filtra și de a alege să rămânem pozitivi în fața oriecărei situații. Afirmația este susținută și de un studiu lansat de Facultatea de Medicină de la Harvard pe la la sfârșitul anilor 1940 asupra bărbaților tineri, pentru a observa de ce unii sufereau de atac de cord la vârstă mijlocie. Motivul principal nu s-a dovedit a fi alimentația defectuoasă, colesterolul mărit, fumatul sau faptul că au avut o viață sedentară. Bărbații care nu sufereau de boli premature de inimă erau cei care aleseseră să-și analizeze problemele emoționale și să le soluționeze, iar cei care sufereau erau bărbații care le-au ignorat. Practic, secretul nu stă nici în gene, nici în faptul că nu au fumat, nici chiar în practica unui sport, indiferent cât de benefice sunt acestea. Condiția esențială este atitudinea flexibilă când viața te provoacă.

Pentru a integra aceste informații în actul medical este nevoie ca medicina românească să facă un pas înainte și să nu mai trateze separat corpul și emoțiile, să nu mai țintească simptomele, ci cauza. De aceea, am lansat #MetodaDr.Bălănică, o metodă flexibilă, care observă atitudinea pacientului pe tot parcursul actului medical și susține cu informații practice schimbarea perspectivei acolo unde necesară.

Leave a Reply