In mod normal, fiecare persoana in parte ar trebui sa realizeze atunci cand mananca prea mult sau prea putin. Insa, in lumea moderna nu traim intr-un mediu normal ci unul obezogen, care predispune exceselor. Controlul, masura si moderatia sunt subiective si tin de mai multi factori.
In urma expertizei mele clinice si a celor peste 35,000 de pacienti care au accesat #MetodaDrBalanica in ultimii 10 ani, va impartasesc cei 5 factori de care depinde pofta de mancare, ca sa va ajute sa controlati cantitatea si calitatea alimentelor pe care le consumati si sa adaptati consumul necesitatilor voastre.
1. Senzatia de plenitudine
Stomacul este o punga musculara, care se poate dilata in functie de cantitatea de alimente ingerata. Aceasta distensie activeaza centrii satietatii din Hipotalamus, care intorc raspunsul “stop” – scade senzatia de foame pana la urmatoarea masa.
In momentul in care alimentele ajung in stomac, se stimuleaza secretia unei proteine, Colecistokinina (CCK), proteina care inchide sfincterul inferior al stomacului si incetineste astfel trecerea alimentelor din stomac in tractul digestiv. Cu cat alimentele stau mai mult in stomac, cu atat senzatia de satietate este mai evidenta.
Mancarea moderna, procesata, are densitate calorica mare, adica contine mai multe calorii intr-un volum mai mic. De exemplu, daca mancam un burger sau o shaorma de 1,000 Cal in 10 minute, nu exista sufficient timp pentru secretia de CCK, care este responsabila de comanda “stop – opreste mancatul”. Asa ca, atunci cand alegem mancarea procesata sau fast food, mancare hipercalorica (densitate calorica mare), ne vom supraalimenta din cauza faptului ca nu exista suficient timp pentru secretia de CCK. Alegand alimente naturale, neprocesate, cu densitate calorica mica si densitate nutritionala mare, reusim sa controlam cantitatea dar si calitatea alimentelor ingerate.
2. Nivelul glucozei in sange
Multe persoane asociaza senzatia de foame cu scaderea glicemiei. Nu exista studii stiintifice care sa ateste acest lucru, dar sigur ca dietele “low-carb” au dus la aceasta conceptie.
Nu ne putem alimenta bazandu-ne pe foamea asociata scaderii glicemiei, mai ales ca senzatia de satietate apare inainte de cresterea nivelului de glucoza din sange, dupa ce incepem sa mancam.
Carbohidratii sunt cei care dau satietatea imediata, in functie de tipul lor. Fructoza din fructe, de exemplu, stimuleaza secretia de Grelina de la nivelul stomacului si intestinului subtire, hormon implicat in cresterea apetitului.
3. Leptina
Hormon regulator al apetitului, secretat de celulele grase si care informeaza celulele cerebrale responsabile pentru senzatia de foame sau satietate. Cu cat avem mai multe celule grase, cu atat mai multa leptina produc si scade pofta de mancare. Sigur, acesta este un mecanism “de aparare” al organismului, functional in conditia unor obiceiuri nutritionale potrivite.
Atunci cand in mod obisnuit consumam cantitati mari de alimente, cu densitate calorica mare, celulele grase reduc cantitatea de leptina pentru a se adapta preferintelor alimentare, chiar daca persoana respectiva se supraalimenteaza si este obeza. Acest efect este reversibil, odata cu reducerea cantitatilor de alimente ingerate. Aceasta este vestea buna! Vestea mai putin buna este ca odata cu scaderea in greutate, productia de leptina scade si astfel apetitul creste din nou.
4. Factorul social
In ultimii 20-30 ani, peste tot in lume, numarul de calorii/portie a crescut exponential. Portiile in restaurante au crescut, impachetarea in supermarket a crescut, pornind de la scaderea costurilor de productie si concurenta intre furnizori. Accesul neconditionat la orice aliment a dus la obezitate. In Romania, libertatea ne-a adus optiuni alimentare necunoscute si conceptul Fast Food. Am mancat necontrolat, era ceva nou, necunoscut nici din perspectiva gustului si nici din perspectiva chimica. Si astfel, romanii au trecut de la restrictive nutritionala si control al alimentatiei impus, la libertate de alegere.
Evident au ales in defavoarea lor! Reclamele promoveaza portii mari de alimente fara vinovatie, exista medicamentul care rezolva atat tranzitul cat si disconfortul supraalimentarii. Mai apoi exista milioane de diete, pilule, ceaiuri, prafuri care promit scaderea in greutate fara nici un efort. Si chiar daca la nivel rational realizam ca acest lucru nu este posibil, picam in plasa, iar cand ne trezim este prea tarziu, suntem obezi.
In vremurile de astazi s-au adaugat si modalitatile invazive, dar cu accesibilitate facila din punct de vedere financiar. Evident ca oamenii nu iau in calcul urmarile, interventiile de micsorare a stomacului, utile in anumite circumstante medicale, au devenit o moda. “Mananc si beau, apoi ma operez!”…a devenit un slogan.
In clinica intalnesc zilnic pacienti care au reusit sa slabeasca in urma interventiei Gastric Sleeve si care vin pentru stabilirea meniului personalizat. O buna parte insa, nu ating obiectivul, din cauza faptului ca nu au reusit sa produca schimbarea la nivel mental, emotional. Consultul psihiatric sau psihologic anterior interventiei este absolut util, dar nu stiu daca este si suficient. Mai mult de atat, din discutiile cu pacientii, putini iau in calcul urmarile acestei interventii sau complicatiile, faptul ca trebuie sa respecte un set de reguli postoperator. Aceste reguli le-ar fi dus scaderea in greutate in mod fiziologic, dar aceasta este o alta discutie.
Rutina de a consuma portii mici, mese repetitive, alimente neprocesate, cu densitate caloric mica si densitate nutritionala mare, reprezinta solutia optima catre echilibru si cumpatare.
5. Activitatea fizica
Corpul uman stie sa depoziteze grasime. Este ceea ce a invatat in anii de evolutie! Acest lucru se intampla atunci cand intrarile, adica alimentatia, sunt superioare iesirilor, adica consumului metabolic si activitatea fizica.
Romanii nu iubesc miscarea si nu au o viata in miscare. Asociaza miscarea cu sala, iar pentru sala nu au timp. Miscarea nu trebuie sa aiba legatura cu sala, iar solutia o reprezinta o viata in miscare, nu activitate fizica punctual si fara perseverenta.
Pe masura ce facem miscare si pofta de mancare creste proportional. Este firesc! Corpul incearca sa refaca depozitul de glicogen din ficat si muschi, aceasta fiind singurul depozit de “zahar” din organism. Pana cand acest deposit nu este “evacuat”, corpul nu arde grasimea depusa. Intalnesc frecvent pacienti care spun: “dar ce am facut gresit, am mancat cateva cubulete de ciocolata sau am mancat un fruct seara sau am gustat …ceva, orice”, nu inteleg de ce nu am slabit! Din cauza faptului ca au refacut acel depozit, iar creierul protejeaza grasimea cat poate. Nu conteaza numai cantitatea, conteaza calitatea, adica densitatea calorica, iar “ciugulelile gustoase” sunt toate dense caloric, adica intr-o cantitate mica au multe calorii nepotrivite, goale, fara rol energetic.
Toate aceste 5 principii vin in urma experientei clinice de peste 20 de ani si sper sa va ajute sa alegeti corect pentru sanatatea voastra. Am observat ca pacientii care au reusit pe termen lung, adica peste 97% in cazul celor care au accesat #MetodaDrBalanica, sunt cei care au inteles ce inseamna stil de viata sanatos pentru fiecare in parte si au produs schimbarea la nivel mental.
S-au distantat de mentalitatea de dieta si au inteles ca primul pas pentru scaderea in greutate sau tratamentul unei boli cum ar fi diabetul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, sindromul metabolic, dislipidemia, ficatul gras, etc il reprezinta medicina nutritionala, adica interventia nutritionala la nivelul chimiei organismului, folosind ca “bulina moderna” nutrientul.
