Mulți români țin post din diferite motive, dar foarte puțini înțeleg sensul postului și cum este potrivit să petreacă această perioadă. Postul vine din vechime, părinții noștri țineau post, bunicii noștri țineau post, iar noi repetăm acest obicei, care de cele mai multe ori ne duce la starea de nesănătate, dacă nu e gestionat corect.
Toate popoarele au în cultura lor o formă de post, chiar dacă o numesc diferit, iar modern există “fastingul intermitent”. Strămoșii noștri țineau post din motive religioase, dar o făceau în modul în care acesta le aducea sănătatea, atât fizic, cât și emoțional. Astăzi, omul modern ține post după ureche, se îndoapă cu pâine, covrigi, zacuscă care bălțește în ulei, produse procesate din soia, cartofi prăjiți. În schimb, vorbește urât despre vecinul de bloc sau despre cel care i-a tăiat calea dimineața, când venea către job. Același om modern trăiește pe fugă, neînțelegând că Dumnezeu sau divinitatea nu ne vrea nici grași și nici bolnavi. Sensul postului de Paști este mai întâi de toate unul de „curățare’’, de găsire a echilibrului și mai apoi unul alimentar.
De ce ne îngrășăm în Postul Paștelui?
Am avut șansa să întâlnesc în clinică preoți de ranguri diferite, vârste diferite, atât din România, cât și de la Muntele Athos! Discuția cu ei este una particulară, pentru că se produce întâlnirea dintre religie-credință și medicină-știință. Majoritatea preoților sunt obezi și experimentează patologii metabolice cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. De ce? Dezechilibrul pe care îl experimentează stă în mâncarea de post, care este una nepotrivită și consumată pe fugă. Postul trebuie pregătit, el este o stare și nu numai o perioadă a anului. Nutrienții de origine vegetală sunt unii de bună calitate, dar sunt adeptul echilibrului nutrițional. Am salutat faptul că sunt din ce în ce mai multe dezlegări la pește, iar fructele de mare sunt considerate de majoritatea preoților, de post! Acest lucru arată deschiderea bisericii către omul modern și faptul că a înțeles să se adapteze și să facă postul cât mai la îndemană pentru credincioșii ocupați.
Dar, să nu o mai lungim și să vedem cum putem transforma în favoarea noastră 5 obiceiuri alimentare din postul Paștelui.
Trecerea de la mâncarea „de dulce’’ la mâncarea „de post’’
Da, trecem brutal de la fleici, mici și tot felul de trufandale, la urzici, covrigi, lobodă și soia. Astfel, transmitem organismului un mesaj nepotrivit, prin schimbarea tipului de nutrient pe care îl consumăm. Pentru că noi ne hrănim cu nutrient și nu cu mâncare, iar minima cunoaștere a compoziției mesei ne poate ajuta mult în atingerea stării de sănătate. Postul Mare trebuie pregătit prin reducerea numărului de mese și a cantității proteinelor de origine animală, carne, lactate și ouă. Proteina de origine animală este diferită de cea de origine vegetală; cea animală conține toți aminoacizii esențiali omului, pe când proteina de origine vegetală nu îi conține. Acest lucru nu înseamnă că un adult sănătos nu poate să trăiască fără carne, lactate și ouă, dar un copil în creștere, nu. Nu sunt adeptul consumului în exces de carne, nu judec nici o persoană care alege o formă sau alta de alimentație, spun doar că alimentația trebuie să fie cea potrivită individului, și nu cea la modă.
Pregătirea meniului pentru postul Paștelui
Tinem post pe fugă, așa cum și trăim! Ne îndopăm cu produse procesate din soia, zacuscă și covrigi care miros frumos în drum spre job. Nu înțelegem că postul trebuie pregătit printr-o bună organizare. Adică, gândim câteva rețete de post, mergem la cumpărături și preparăm alimentele, nu ne bazăm pe cele din supermarket „ready to eat’’. Mâncarea de post trebuie să cuprindă toți nutrienții, adică proteine, lipide, glucide, vitamine și minerale, chiar dacă sunt de origine vegetală. Din experiența pacienților mei, în perioada de post oamenii preferă consumul de grăsimi și carbohidrați, pentru că sunt la îndemană și îi satură repede. Starea de sațietate rapidă este dată de carbohidrat, cea pe termen lung, de proteină. Reprezintă și unul din motivele pentru care căutăm carbohidratul, adică pâinea, covrigii și dulciurile!
Mănânc mult în post, pentru că nu mă satur
Da, în Post avem tendința să mâncăm mai mult, pentru că alimentele de post nu sunt sățioase și nu țin de foame. Tocmai de aceea, marea majoritate a oamenilor cresc în greutate în Post! Nu uitați, postul este despre moderație și echilibru, nu despre îmbuibare. Perioada de post trebuie să fie despre gânduri și cuvinte frumoase, nu despre încrâncenare. Proteina, chiar și de origine vegetală, este cea care dă sațietatea, iar meniul de post trebuie să le includă. Găsim proteine în: linte, năut, fasole verde, hrișcă, mazăre, ciuperci, fasole boabe de culoare neagră, soia, etc. Împărțiți alimentele în 3 mese principale și 2 gustări și nu veți suferi de foame.
Când sunt dezlegări la pește, profitați de ele
Mâncați pește atunci când este permis! Atât pește, cât și fructe de mare. Sunt o sursă foarte bună de proteine și grăsimi de bună calitate. Peștele reprezintă o proteină cu digestibilitate crescută, adică pe care o digerăm ușor. Preparat la abur, cuptor, grătar reprezintă atât o masă, cât și o gustare de bună calitate și care te satură. Nu uitați, o bună parte a bisericii consideră fructele de mare „de post” așa că le puteți folosi, chiar dacă nu fac parte din cultura noastră alimentară.
Înțelegeti sensul postului, pe lângă alimentație
Sensul postului este unul spiritual, de găsire a echilibrului, și mai apoi alimentar. Produsele de origine animală, așa cum înțeleg românii să le consume, sunt greu digerabile, adică utilizează din greu organele interne. Dacă am compara corpul uman cu o mașină, este ca și când turăm motorul în permanență și nu îl lăsăm la relanti. Peste 70% din bolile de care suferim și sfârșim sunt din cauza modului în care alegem să trăim viața, restul sunt accidente sau patologii genetice. Cu gena putem să luptăm, în special când cunoaștem cine suntem, iar cheia o reprezintă modul de viață.
Postul Paștelui este despre reflecție, introspecție, înțelegere, înfrânare și nu despre restricții de tot felul. Societatea românească este atât de bolnavă, fizic și emoțional – iar acest lucru l-au evidențiat statisticile, eu doar îl constat zi de zi în clinică – pentru că nu reușim să trecem peste vorba populară „să moară și capra vecinului”.
Haideți să dărâmăm împreună statisticile, să reversăm bolile și să educăm generațiile viitoare pentru sănătate și nu pentru boală! #MetodaDrBalanica este singura metodă românească de prevenție, terapie și managementul greutății, care își propune să fie alături de oameni, să aducă echilibru fizic și emoțional, sănătate prin știință și educație, nu numai să trateze boli și să abordeze diagnosticul în mod clasic! Vă aștept în clinică!
