Facem totul emotional! Nu ne sunt in obisnuinta ratiunea si argumentele. Si votul il oferim tot emotional si de cele mai multe ori alegem un candidat pentru ca ne-au dezamagit ceilalti, si nu pentru ca cel creditat are calitatea de a ne scoate la liman. Ne facem iluzii si asumam lucruri, fara a avea un fundament. Procesul decizional se rezuma la emotie si dorinta, fara a fi sustinut de planificare si apoi de munca. Vrem sa obtinem lucruri usor si credem ca le meritam. Nu de putine ori in viata urmam principiul ‘merge si asa’ si ‘doar n-o sa mi se intample tocmai mie’. Iata insa ca de cele mai multe ori ‘nu merge si asa’, iar uneori ‘ni se intampla si noua’, pentru ca lucrurile nu functioneaza cum credem noi: intamplarea nu aduce performanta si nici progres.
In sport se spune ca ‘sansa ii ajuta pe cei puternici’. Mai apoi, cand vorbim de mentalitate, lucrurile devin mai complexe. Am facut sport toata viata si parca ieri ne implicam cu totii, ca si cand ar fi fost ultimul meci din viata noastra. Nu era intotdeauna vorba de sport de performanta, dar sportul facea partea din viata noastra de zi cu zi si asa eram invatati de catre parinti si antrenori – ‘sa dam totul’.
Astazi culegem roadele lipsei de strategie in educatie, in sport, in stiinta si in sanatate. Educatia este fundamentul tuturor aspectelor existentei noastre, iar cand vorbim de sanatate, educatia este piatra de temelie a perspectivei unei vieti sanatoase. Iar daca va intrebati de ce societatea in care traim a ajuns aici, raspunsul este: pentru ca noi nu avem nici un plan, de fapt nici nu stim de unde plecam si unde dorim sa ajungem. Blamam orice decizie si bravam, fara sa evaluam corect sansele. O luam mereu de la capat in orice decizie si de cele mai multe ori alegem strategia gresita.
Sanatatea o privim ca pe un dat, obtinut numai pentru ca ne-am nascut si nu trebuie sa facem nimic pentru a o pastra. Si in cazul acesta, solutia consta tot in educatie, nu in schimbarea balcanismului care ne domina prin obisnuinte. Obisnuintele sunt bune pentru pastrarea identitatii si a obiceiurilor, dar trebuie intelese corect si preluate selectiv. Modul de viata este responsabil pentru mai mult de 70% din bolile de care sufera si din care sfarsesc romanii. Pana nu vom invata insa acest lucru la scoala si ne vom educa fiecare dintre noi copiii in sensul sanatatii si nu al ghiftuirii emotionale, vom rata de fiecare data sansa schimbarii. Si mai trebuie sa constientizam o realitate: spitalele romanesti nu pot trata decat 16.000 din cele 75.000 de cazuri noi de cancer aparute anual! Ori la bal, ori la spital …
