Skip to main content

Privite ca un loc dătător de sănătate și de bună dispoziție, în care se adună toți cei care vor să aibă grijă de ei, sălile de sport au, incontestabil, multe bile albe. Dar și negre! Să ne întrebăm numai de ce apar atâtea accidentări, întinderi și rupturi musculare, inflamații articulare, degradări ale cartilajului și afectări ale coloanei. Mișcarea făcută incorect e la fel de dăunătoare ca și lipsa acesteia și duce la apariția unei noi categorii de pacienți – pacientul cu sănătatea șubrezită după sportul făcut la săli faimoase cu antrenori nepotriviți sau nepăsători.

În România, sportul e privit absolul eronat. Potrivit studiilor, suntem nația cu cel mai mare nivel de obezitate, iar atunci când ne trezim să luăm măsuri, le luăm greșit. Ce face o persoană supraponderală care vrea să slăbească? Evident, își face abonament la sală. De ce nu e bine? Primul pas NU ar trebui să fie un abonament la sală, ci apelarea la un nutriționist. O persoană obeză sau supraponderală trebuie să știe că-i sunt total interzise ridicarea de greutăți, exercițiile din săritură sau alergatul, pentru că are articulațiile și musculatura slabe.

Dacă supraponderalii și obezii nu prea au ce căuta încă în sălile de sport, cei normoponderali nu sunt suficient de motivați sau își caută scuze. Puținii care ajung, într-un final, la sală, se lovesc de alte probleme, alte obiceiuri greșite și idei preconcepute. Fie fac sport pe cont propriu, după ureche, neadaptat nevoilor lor, fie întâlnesc un antrenor personal nepregătit, care îi forțează. Și care, în afară de faptul că dă sfaturi de nutriție chiar dacă nu e pregătit, nu are o strategie corectă nici raportat la sport. El probabil e un fost sportiv musculos, bineînțeles – model pentru oameni, care, ca să-și justifice banii, îi forțează pe cursanți. Implicit apar patologii articulare la genunchi, coloană, șolduri, umeri, rupturi musculare. Poate omul nu realizează decât dacă se rupe ceva în acel moment, dar problemele se pot agrava în decurs de câteva luni. Orice forțare pentru corp în numele sportului e nepotrivită. Există și studii care au arătat că atunci când oamenii vor să slăbească și își fac abonamente la sală, renunță după prima săptămână. Pentru că se duc, forțează, îi va durea ceva, vor face o întindere, o ruptură musculară, și zic că sportul nu-i de ei.

Antrenamentele de grup sunt și ele de evitat din simplul motiv că mișcările care i se potrivesc unei persoane nu-i fac bine alteia. Cursanții dintr-o clasă sunt diferiți, pe când antrenorul face sport cu toți la fel… Tocmai de aceea eu promovez strict mișcarea funcțională, ce implică o combinație între gimnastică, fizioterapie, mișcare cu greutatea propriului corp și mișcare cu aparate. Am descoperit-o după ce, slăbind 104 kg, mă durea foarte tare spatele. Și a trebuit să găsesc o soluție pentru mine. Mă accidentasem și la umăr făcând sport clasic, pentru că masa mea musculară nu era adaptată. Nu m-a salvat nici fizioterapia, nimic. Atunci am studiat acest concept american care e mișcarea funcțională, l-am aplicat pe mine, apoi pe pacienți. Poate fi abordat de la 5 ani la 99 de ani fără niciun risc, e eficient atât pentru începători, cât și pentru cei care doresc performanță, nu consumă mult timp și, în plus, poate pregăti pacientul pentru diverse sporturi de sezon, cum este schiul.

Există mitul că dacă nu forțezi, nu transpiri, nu te epuizezi la sală, nu apar efectele. Mișcarea ușoară, cu rezultate care apar în timp, e privită cu scepticism. Tot ce e pe termen lung e privit cu neîncredere. Dar trebuie să înțelegem că nu trebuie să ni se facă rău înainte de a ne fi bine, că beneficiile vin pas cu pas. Mișcarea funcțională nu presupune forțare, presiune. E ca și cum tratezi o boală prin schimbarea modului de viață, adică definitiv și prin timp lung, versus a o trata pe moment, cu o pastilă. Sportul făcut cu antrenorul care forțează e ca tratamentul cu pilula – a funcționat pe moment, nu contează că piciorul și coloana cedează peste câteva zile/săptămâni/luni/ani.

În concluzie, nu vă faceți abonament la sală până nu consultați un specialist care să vă evalueze. Iar în momentul în care începeți antrenamentul, luați-o încet, faceți exercițiile adaptat sexului, vârstei, eventualelor patologii asociate la nevoile și la nivelul vostru de pregătire!

Leave a Reply