Conexiunea dintre flora intestinală (microbiomul) și obezitatea

La nivel intestinal se regăsesc până la 1000 de specii de bacterii, fungi şi alte microorganisme, un adult sănătos având o floră bacteriană unică, relativ stabilă în timp. În ciuda diferenţelor mari dintre indivizi, există unele date care caracterizează un microbiom echilibrat. Printre acestea ar fi predominanţa bacteriilor obligatoriu anaerobe, aparţinând subdiviziunii filogenetice Bacteroidetes (de exemplu, Bacteroidaceae şi Prevotellaceae) şi Firmicutes (de exemplu, Clostridia, Ruminococcaceae şi Eubacteriaceae). În cazul unui microbiom echilibrat pot fi identificate actinobacteriile şi proteobacteriile (Enterobacteriaceae şi Fusobacteria spp.), dar prezintă o importanţă scăzută.

Varietatea microorganismelor pe care microbiomul le cuprinde indică diversitatea acestuia, iar indicatorul unei flore intestinale sănătoase este dat de o diversitate mare a microbiomului. De altfel, atunci când diversitatea fiziologică scade, se poate manifesta disbioza; aceasta e frecvent asociată cu o creştere a speciilor bacteriene potenţial patogene, care nu aparţin claselor Bacteroidia sau Clostridia.

Alimentația și flora intestinală

Flora intestinală este influențată de obiceiurile alimentare, întrucât favorizează dezvoltarea anumitor specii bacteriene. Consumul de băuturi carbogazoase, prăjelile, mâncarea fast-food sau cea bogată în grăsimi trans, cum ar fi produsele de patiserie, biscuiții, covrigii, influențează negativ populația din intestinul uman. De asemenea, acest lucru se întâmplă și în cazul unei alimentații bogate în dulciuri rafinate și mai ales, săracă în fibre alimentare.

Trei enterotipuri corespondente bacteriilor dominante alcătuiesc microbiomul intestinal uman. Astfel, este o corelaţie între germenii care domină din punct de vedere cantitativ şi restul conţinutului microbiomului, indiferent de naţionalitate, sex, vârstă şi greutate corporală.

În ceea ce privește enterotipul I, microorganismul predominant este Bacteroides spp., frecvent asociat cu Parabacteroides, iar energia este generată în principal din carbohidraţi şi proteine, prin procesul de fermentaţie.

În cazul enterotipului II, specia bacteriană predominantă este Prevotella spp., fiind des asociată cu Desulfovibrio spp.; aceste bacterii au capacitatea de a degrada mucina de la nivelul mucoasei intestinale.

La enterotipul III, microorganismul dominant este Ruminococcus spp., asociat frecvent cu Akkermansia. În cazul acestui enterotip, glucidele produse în urma degradării mucinei sunt absorbite prin traversarea membranei celulare prin mecanisme speciale de transport.

Astfel, enterotipul I produce biotina, enterotipul II produce tiamina, iar enterotipul III este implicat în biosinteza hemului; totuși, biosinteza vitaminelor este prezentă la toate cele trei enterotipuri. Unele studii indică faptul că obiceiurile alimentare de lungă durată pot modifica enterotipul. Alte cercetări arată faptul că enterotipul I, dominat de Bacteroides spp., este asociat cu enterotipul III, cel dominat de Ruminococcus.

Microbiomul și influențarea greutății corporale

Acum să și traducem în limba română. Exista o legătură între obezitate şi modificarea compoziţiei microbiomului intestinal, evidențiată prin studii diferite și care face obiectul studiului meu asupra pacienților. Vă spun, această conexiune reprezintă un element de luat în calcul. De reținut este faptul că, prin descompunerea eficientă a nutrienţilor nedigeraţi, bacteriile intestinale furnizează organismului energie suplimentară. Mă refer în special la bacteriile care aparţin încrengăturii Firmicutes și care pot metaboliza fibrele din dietă în acizi graşi cu lanţ scurt. Prin urmare, un număr crescut de Firmicutes poate determina creşterea în greutate, printr-o absorbţie mai mare de calorii.

Comparativ cu persoanele normoponderale, la cele obeze se poate observa un raport Firmicutes-Bacteroidetes crescut şi o alfa diversitate scăzută a microbiomului intestinal. În ultimii ani, în cazul persoanelor supraponderale, au fost identificate o serie de specii bacteriene reduse cantitativ (de exemplu, Akkermansia muciniphila, Lactobacillus gasseri, Faecalibbacterium prausnitzii, Bifidobacterium, Lactobacillus, Butyrivibrio, Alistipes, Akkermansia, Coprococcus, Methanobrevibacter). Adică, o anumită structură a microbiomului intestinal predispune către obezitate, prin producerea suplimentară de energie, în urma descompunerii nutrienților nedigerați.

Cum determinăm acest microbiom? Există teste speciale, din păcate scumpe și nu chiar la îndemână pentru pacienți. În egală măsură, obezitatea este o patologie complexă, care necesită identificarea cauzei fizice și emoționale, iar determinarea tipologiei de microbiom ar trebui să facă parte din testare. Microbiomul particular nu reprezintă singura cauză a obezității, dar face parte dintre ele. Consider că în viitorul apropiat, testarea microbiomului trebuie să facă parte din standardul de evaluare a cauzelor obezității, în abordarea personalizată a pacientului obez.

În concluzie, pentru menţinerea sănătăţii organismului şi a unei greutăţi optime, este nevoie de o alimentație echilibrată şi de un stil de viaţă sănătos. Astfel, păstrăm echilibrului florei intestinale şi a coloniilor de bacterii care o populează.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.