Omul modern are din ce în ce mai puțin timp pentru a alege o alimentație sănătoasă. În schimb, caută soluții rapide, la îndemână, chiar dacă acestea nu-i aduc nutrienții necesari sau nu includ alimente gătite în cel mai benefic mod. În această lume a vitezei, conservele din comerț și alimentele procesate excesiv au devenit nelipsite din meniul multora dintre noi. Explicaţia este simplă: este mult mai rapid şi mai comod să desfaci o cutie, în loc să petreci ore bune în bucătărie. Din păcate, consumate pe termen lung, aceste alimente ne pot deteriora sănătatea. Pentru a minimiza efectul nociv asupra organismului nostru, este nevoie să acordăm o atenție deosebită procesului de selecție.
În primul rând, trebuie să fim atenți la termenul de valabilitate
Înainte de a pune produsul în coşul de cumpărături, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să verificăm data de expirare. Chiar dacă în mod normal conservele au un termen de valabilitate chiar şi de ordinul anilor, o practică destul de comună a comercianţilor este de a pune în faţă produsele care expiră primele (aşa-numita regulă FEFO: first expired, first out). Apoi, trebuie verificat aspectul cutiei, pentru a observa dacă nu există găuri, scurgeri sau umflături. Sfatuiesc pacientii mei sa înceapă să citească eticheta tuturor produselor pe care intenționează să le cumpere, mai ales atunci când este vorba de mâncare, iar miza este chiar sănătatea lor.
Atenție sporită la ingredientele de pe etichetă
După ce ne-am asigurat că produsul nu este expirat sau deteriorat, vom citi cu atenţie informaţiile de pe etichetă. Eticheta nu trebuie să fie ştearsă, ruptă sau nelizibilă. Nu este de ajuns ca ingredientele să fie trecute într-o listă fără informaţii despre cantitatea în care se găsesc.
Majoritatea conservelor contin maxim 65% carne si derivate din carne, urmează, apoi, în cantităţi neştiute, apă, proteină vegetală de soia, amidon din porumb, sare iodată, condimente şi nitrit de sodiu, drept conservant.
Semnale de alertă
Întrebările încep să apară imediat. Câtă sare (clorură de sodiu) şi cât nitrit de sodiu conţine conserva, în condiţiile în care este stiut că sodiul în exces duce la apariţia bolilor cardiovasculare şi le agravează pe cele deja existente? Mai mult, nitritul de sodiu, cunoscut şi ca E250, este un conservant artificial care se foloseşte pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autorităţile europene şi nord americane pe lista substanţelor potenţial cancerigene, in special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos în urma interacţiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. Este pe lista ingredientelor? În ce cantitate? Știut fiind că în ţări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis. Methemoglobinemia este o altă afecţiune cauzată de consumul frecvent de produse conservate cu nitrit de sodiu, sau a apei bogate în nitriţi. Boala se manifestă prin apatie, dureri de cap, ameţeli, respiraţie îngreunată şi colorarea violetă a extremităţilor corpului (buze, limbă, mâini şi picioare).
Deşi nu am fi bănuit, nitriţii nu se găsesc doar în alimentele conservate sau în apă. Astfel de substanţe pot fi întâlnite în cantităţi însemnate şi în unele legume. Salata verde, spanacul, morcovii, conopida, ţelina şi cartofii sunt principalele vegetale care conţin nitriţi.
Prin fierbere se poate reduce cantitatea de nitriţi, însă se pierd şi multe vitamine termosensibile. Se estimează că peste 90 la sută din cantitatea de nitriţi ingerată de o persoană provine din apă şi din legume, şi doar 10 la sută din alimentele conservate cu E 250.
Pentru cei care mănâncă des alimente conservate, medicii recomandă o dietă bogată în vitaminele B şi E (duc la scăderea nivelului de nitriţi din organism).
Sugestii medicale
Este bine să nu folosim zahărul în alimentrație și să ne luăm aportul de sodiu din alimente naturale.
Nu trebuie să exagerăm, însă. Dacă situaţia o cere, foarte rar, putem mânca şi carne la conservă. Nu o recomand. Să luăm exemplul de mai jos pentru a avea o imagine mai clară:
– 100 de grame de carne slabă de porc are, în medie, 20 de grame de proteine de calitate biologică superioară. În schimb, în aceeaşi cantitate de produs din conservă se găsesc doar puţin peste 13 grame de proteină. În această cantitate fiind inclusă şi proteina vegetală din soia, care are o valoare biologică inferioară celei de origine animală, plus aditivii alimentari (chiar dacă multe E-uri sunt considerate inofensive, nu există destule studii care să arate ce se întâmplă în cazul unui consum regulat de astfel de substanţe).
În concluzie, recomand consumul de alimente proaspete, cât mai puțin procesate și prelucrate. Găsim toți nutrienții de care avem nevoie în legume, fructe, semințe, sâmburi, lactate și carne. Când ne vom da seama că hrana înseamnă, de fapt, nutrienți și energie, vom ști să alegem o alimentație potrivită și vom fi mai sănătoși.
